La 27 decembrie 1991 a murit ISPAS ŞTEFAN, General de aviaţie, profesor universitar. A ocupat succesiv funcţiile: ing. şef al Diviziei de vânătoare Craiova (1955-1957), img. şef la Întreprinderea de Avioane Bacău (1957-1960), ing. principal al aviaţiei militare (1960-1963), şeful Direcţiei Aviaţie din Direcţia Generală a Înzestrării Armatei din MAN (1963-1968), director general al Direcţiei generale de construcţii aeronautice (DGCA) din Ministerul Construcţiei de Maşini Grele (1968-1970); director general la Departamentul de maşini unelte, mecanică fină şi aeronautică (1971-1972), director general al Centralei industriale pentru industria aeronautică (1972-1974).
Ispas este cel care a iniţiat construirea de elicoptere româneşti, prin preluarea licenţelor franceze SA-330 şi „Alouette” la nou înfiinţata întreprindere de construcţii aeronautice Ghimbav – Braşov.
A contribuit la reînfiinţarea industriei aeronautice române moderne (1968), a cercetării ştiinţifice şi a învăţământului superior aeronautic din România după 1970, la edificarea Facultăţii de Aeronave a Universităţii Politehnice Bucureşti, a Centrului de încercări în zbor al industriei aeronautice româneşti (CIZ – Craiova, 1973), la înfiinţarea Întreprinderii de avioane de la Craiova, la reorganizarea şi retehnologizarea întreprinderii de avioane din Bucureşti şi Bacău.
Moartea sa este catalogata ca fiind suspecta, ca si decesele altor generali imediat dupa revolutie (gen. Corbu, gen. Marin Bălteanu si generalul Guşa).
Ispas este cel care a iniţiat construirea de elicoptere româneşti, prin preluarea licenţelor franceze SA-330 şi „Alouette” la nou înfiinţata întreprindere de construcţii aeronautice Ghimbav – Braşov.
A contribuit la reînfiinţarea industriei aeronautice române moderne (1968), a cercetării ştiinţifice şi a învăţământului superior aeronautic din România după 1970, la edificarea Facultăţii de Aeronave a Universităţii Politehnice Bucureşti, a Centrului de încercări în zbor al industriei aeronautice româneşti (CIZ – Craiova, 1973), la înfiinţarea Întreprinderii de avioane de la Craiova, la reorganizarea şi retehnologizarea întreprinderii de avioane din Bucureşti şi Bacău.
Moartea sa este catalogata ca fiind suspecta, ca si decesele altor generali imediat dupa revolutie (gen. Corbu, gen. Marin Bălteanu si generalul Guşa).